Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a reținut că asupra omiterii termenului de depunere a cererii prealabile, urmează să se expună doar organul administrativ căruia i-a fost adresată cererea prealabilă, iar instanţa de judecată urmează să se expună numai asupra termenului de adresare în instanţa de judecată. Or, odată ce pârâtul (organul administrativ) a oferit un răspuns asupra cererii prealabile în fond şi nu a invocat omiterea termenului de depunere a cererii prealabile, se consideră că cererea prealabilă a fost depusă în termen, iar autoritatea publică la momentul contestării refuzului în instanţă, nu mai este în drept de a invoca omiterea termenului de depunere a cererii prealabile. Raționamentul expus supra rezidă din principiul contradictorialității şi egalităţii armelor în proces, care presupune organizarea procesului astfel încât părţile şi ceilalți participanţi la proces să aibă posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, de a alege modalităţile şi mijloacele susţinerii ei de sine stătător şi independent de instanţă, de alte organe şi persoane, de a-şi expuse opinia asupra oricărei probleme de fapt şi de drept, care are legătură cu litigiul dedus judecăţii, şi de a-şi expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanţei. În speţă, tardivitatea cererii prealabile invocată de către organul administrativ în cadrul procesului civil, în care ultima deţinea calitatea procesuală de pârâtă, nu îşi are suport legal, în condiţiile în care tardivitatea cererii prealabile urma să o invoce la etapa examinării cererii prealabile, în calitate de autoritate emitentă a actelor administrative contestate.

*Admisibilitatea acţiunii deduse judecăţii a fost examinată conform procedurii din noua reglementare, dar în condițiile temeiurilor din Legea contenciosului administrativ.

:: Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-1093/21 din 24 noiembrie 2021

Av. stagiar, drd. Alina Gaja
Redactor-șef JMD